luni, 25 ianuarie 2016

greed



When did we become so selfish?
We hide behind our lies until we turn into a lie.
All our dreams of future with ribbons and curly kids began to shatter.
Somewhere, in the crowd we find ourselves, so idiotically zombified.
The thirst of shallowness turned us. 
Blinded by our egos and suspicion, we are driven to madness.
Nothing is pure behind our shady eyes.
So scared of truth, kindness, love.

Still, I am not ashamed to try.

luni, 25 mai 2015

Am vrut sa ma intorc de atatea ori, incat am amortit in vidul timpului. Privirea mi s-a inclestat pe voi, oameni de sticla, oameni goi! Nu mai aveti culoare in priviri, forta vorbirii v-a pierit, cuvintele va usuca gatul. Sunteti sufocati de invelisul vostru rece, intoxicati de falsitate.

luni, 17 noiembrie 2014

Culori

Iubesc ceea ce sunt cand stau intinsa cu ochii spre cer. Culeg firicelele de amintire, le impletesc si le asez in cutiuta mea cu aripi de stele. Luna are forma unei frunze si se inalta. Toamna mea nu aluneca, se ridica spre cer si coloreaza viata ce-mi zboara spre rasarit. Am sperat ca fericirea mea sa bucure suflete, sa fie molipsitoare, sa lumineze irisi.Vreau sa pot intelege a fii mai mult, sa pot cuprinde linistea in gandul meu, sa visez fluturi si flori. Voi fii intreaga.

joi, 31 iulie 2014

Eu..acum, atunci


În cotloanele inimii simţeam că va renaşte viaţa in mine, palpaia jilav, precum un foc ce fumegă a se stinge si apoi invie cu văpăi, când te aştepţi mai mult să moară. 
Vântul cald adia cu miros de amurg si îmi gâdila umerii vesel, purtadu-mi gandurile departe. L-am uitat de atâtea ori, l-am ignorat cand imi canta si mi-am ferit mereu obrajii, dar venise momentul să îmi îngadui să simt.
-Ce faci copile? Plângi?
Îmi plimb ochii, ma descopar uimita…
-Da, plâng. E timpul...
Era timpul..

 Descopăr, ca o adolescentă ce îşi regăseşte jucăriile prăfuite din copilărie, le zâmbeşte, le înşiră admirativ si prinde curajul copilăriei privindu-le. Pagina cu pagina, jurnalul ingalbenit de vreme deschide si inchide capitole. Îmi sărut amintirile: gogoşile pudrate cu vanilie şi dulapul în care imi făcusem propriul lift, pantofii mult prea largi în care mă împiedicam mereu şi toate mărgelele bunicii înşirate la gâtu-mi de copila, fustele lungi ce mă transformau în ţigăncuşă, ferigile cărora le cântam şi pe care le lăsam să mi se joace în păr zburdalnic. 
Eram atât de vie în amintirile de atunci încât  îmi doream să întind mâna să îmi mangai petale în vise.

https://www.youtube.com/watch?v=-EQ6eHeBrhM

miercuri, 9 iulie 2014

Devoratorul de suflete



S-a apucat sa-i devoreze sufletul cu degetele-i reci si aspre. Sentimentele se prelingeau din coltul gurii, i-alunecau vascos pe piept si gura-i cavernoasa scrancea emanand aburii mortii. Cu fiecare inghititura, tampla ii inceta din zvacnit. S-a lasat pe fotoliu cu privirea ratacita a unui copil rasfatat si a adormit satisfacut.

Libera

Azi renunt la frustrarile care-mi rod cliseic in constiinta,
ma voi plimba desculta prin amintiri, cu ochii-mi ceruiti de ecoul trecutului...
si atunci cand mii de ochi ma vor privi intepat,
voi simti doar atingerea muntilor, a marii, a vietii
si voi zambi usurata de atatia nori, de atatea masti.




vineri, 11 aprilie 2014

...






Parfumul tau mi-a picurat dulceag in suflet precum un narcotic dezvaluind copilul intre aripi de fluturi, fiara cu spirit tulburator, ingerul revarsator de liniste.

Am sfidat dimineti impreuna, ore, ere, timpuri, spatii uitand realitatea.
Ne-am ingaduit sa inspiram idealismul luandu-ne zborul si daca otrava ne va deveni fatala iluzie, vom fi cel putin mai intelepti.


duminică, 30 martie 2014

dulce - amar


M-ai chemat cu fluturi in priviri.
Din coltul buzelor imi sopteai Raiul,
Iar eu zburam mereu spre tine precum nimfele padurii,
Cu verde crud in plete.

Unde-mi esti? Tu..soapta..tu..suras.
Cand plang amar, inveti sa asculti,
Cand sufletul imi zboara,
Imi saruti petalele cu roua buzelor.

Ating cu varful degetelor sunetul visului,
Privesc spre valurile lunii.
Stelele pastreaza inca amprenta ochilor tai.

Imi alunec pasii prin ale tale ganduri,
si ne invartim, si ametim ca doi nebuni.
Am invatat sa imi picur esenta iubirii in sticlute de cristal
Si le trimit pe marea frunzelor
Sa le gasesti, sa le pastrezi... Sa ma astepti..

Tu..unde esti?